Cand eram mai
mica si mai naiva, credeam ca oamenii sau cel putin cei dragi mie or sa
traiasca pentru totdeauna si vor fi alaturi de mine. Erau multe persoane de
care ma bucuram zilnic, radeam si aveau grija de mine. Nici prin cap nu-mi
trecea ce avea sa se intample mai tarziu si anume ca nu or sa mai fie.
Zilele au
trecut si rand pe rand au inceput sa piara toti...cei care mi-au fost alaturi
in copilarie, rude mai indepartate. Prima data nu intelegeam ce se imtampla,
insa mai tarziu am reusit sa inteleg, oamenii plecau si nu se mai intorceau.
Cel mai bine am inteles cand am pierdut o una din cele mai dragi persoane mie.
A fost greu la inceput, dar dupa m-am obisnuit. Sunt unele persone care nu isi
mai revin niciodata dupa ce pierd pe cineva drag, dar sunt si persoane care isi
revin si merg mai departe. Unele nu ajung sa le spuna celor care nu mai au
mult, ceea ce simt pentru ele sau nu au curaj.
Eu cred ca cel
mai bine le spunem cand avem ocazia si tuturor indiferent de stadiul in care se
afla.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu