vineri, 31 decembrie 2010

Ce a fost 2010?

Bun gasit dragilor. Mai sunt mai putin de 6 ore si intram in noul an asa ca va urez de pe acum un an 2011 cat mai bun, cat mai placut, cu muulte impliniri si voie buna, cat mai multe dorinte implinite si sa fiti iubiti. Sa speram ca 2011 va fi mult mai bun decat 2010, eu una cel putin asa sper pentru ca per total 2010 nu mi.a placut mai deloc decat spre final.
Ca sa va luminez putin pentru mine primele 6 luni din 2010 nu au fost cele mai fericite (am suferit destul), insa prin septembrie a aparut si o raza de soare. Am inceput sa cunosc noi oameni, oameni care mi-au dovedit ca imi pot fi prieteni adevarati, oameni care mi-au facut surprize la care nu ma asteptam, oameni care s-au gandit la mine mai mult decat ar fi trebuit si mi-au aratat ca tin la mine. Le multumesc tuturor prietenilor pentru viata mai frumoasa pe care mi-o fac zi de zi si pentru toate lucrurile frumoase de care am parte alaturi de ei(Ana, Ana blonda, Carmen, Edy, Alex, Sorin, George, Florin, George(kretzu), Mircea, Aly, Dragos, Ioana,Sergiu, Dana, Raluca, Ionut, Bianca, Radu, Cristi, Cosminel si alte cateva persoane).
Va multumesc pentru tot:x.


Stiti ca va iubesc:x,
Madoo

joi, 30 decembrie 2010

Ellie Goulding - Your Biggest Mistake



Inca o melodie ce-o dedic din toata inima Madalinei ♥ O dimineata placuta.

Administrator Smith

duminică, 26 decembrie 2010

Ellie Goulding : The Writer



Dedic aceasta melodie dragei mele prietene Madalina, asculta-i versurile, sunt superbe.


Administrator Smith

Cadou de Mos Craciun

Am hotarat ca e momentul sa ii facem si blog-ului nostru un mic cadou de Mos Craciun. :D
Completand editarea aspectului care a inceput acum cateva saptamani, am adaugat si unul dintre elementele finale, anume HEADER-ul blog-ului. 
Am realizat ca textul si imaginile devenisera prea monotone si se cerea un header cu un aspect mai profesionist si mai elegant. 
Sper sa va placa, astept parerile voastre intr-un comentariu. 
Va urez sarbatori fericite in continuare, sper ca v-ati bucurat toti de minunata sarbatoare de Craciun, alaturi de cei dragi. Toate cele bune. 


Adminstrator Smith

vineri, 24 decembrie 2010

Ajunul Craciunului

Ce repede a trecut vremea si au venit si sarbatorile. Toata lumea se pregateste cu mic cu mare, cu cat mai multe feluri de mancare, care mai de care alese, cu niste cadouri (ca doar trebuie sa vina Mosul)...copii asteaptandu-l cu nerabdare, iar eu stau asa mai singurica (bine, totusi alaturi de familie) si ma gandesc la voi cititorii nostri si sper ca macar voi sa va ganditi la mine daca nu are cine asa in mod deosebit in afara de prietenii mei.
Pentru voi am numai ganduri bune, sper sa va aduca Mosul tot ce va doriti si sper sa va simtiti bine alaturi de cei dragi. Sa fiti iubiti (cat mai mult). Craciun Fericit tuturor...va puuup si va iubesc:)

Memoriile unei calatorii - prima pagina a jurnalului de calatorie

 Calatorie…
Hmm, a venit si momentul sa plec din Bucuresti vacanta asta, am hotarat sa ma indrept catre Brasov, o destinatie destul de frumoasa pe timp de Iarna, spre deosebire de Bucuresti. Poluarea, lipsa de zapada, aglomeratia, agitatia, toate astea nu mi-au placut niciodata si de aceea in fiecare iarna prefer Brasovul ca destinatie de vacanta, e mult mai placut, aer curat, zapada din belsug, oamenii sunt mai relaxati, mai putina agitatie, mai multe obiective si posibilitati de distractie, intr-un cuvant, in Brasov e mult mai bine ca in Bucuresti si cu asta cred ca sunteti toti de acord.
Am sa tin un jurnal de calatorie pe timpul vizitei mele in Brasov, am sa incep sa descriu drumul meu pana acolo, o sa continui cu cele intamplate si o sa inchei cu calatoria inapoi spre Bucuresti, inapoi la rutina zilnica, inapoi la scoala, inapoi la datorie, cum s-ar zice.
Dimineata devreme….ora 6:00, nu e un moment tocmai placut sa deschizi ochii, sa vezi (sau mai bine zis sa nu vezi nimic) ca e intuneric si sa te chinui sa aprinzi o lumina chioara. Asa mi-am “petrecut” eu dimineata asta, splendid, nu?
Dau nas in nas cu mama, ma ia in brate, ma pupa (stiu ca-I oarecum trista ca plec, fara mine in Bucuresti nu prea e distractie, e monotonie si plictiseala). Termin de facut bagajul, indes o mana de haine intr-un rucsac vechi si arunc niste haine pe mine. Ca intotdeauna, o astept pe mama cateva minute bune sa fie gata de plecare, doar e femeie, iar femeile se aranjeaza greu, se imbraca complicat si sunt prea atente la detalii (stiu ca am fost misogin aici, injurati-ma).
Sar in bocanci, iau greutatea de rucsac in spate si ma urc intr-un taxi cu un sofer nu tocmai “minunat”. Umpic grasut, chel, ascultand Radio Guerilla (la aparat era o prezentatoare de toata jena, vai de capul ei…), dar sofer bun. Ajung in gara cu ceva timp inaintea plecarii trenului si bineinteles, eu si mama alegem sa petrecem urmatoarele 40 de minute la MC Donald’s-ul din gara.
Macar aici a fost o parte foarte placuta, un mic dejun cald si bogat, o cafea aromata si un desert pe cinste (clatite cu gem de caise, yum! – stiu ca v-am facut pofta =P ). Vine si vremea sa merg spre linia 9 (ce-mi aduce aminte de “Platform 9 and 3 quarters din filmul Harry Potter and the Philosopher’s Stone) si ma imbarc in vagonul 21, locul 92. Am noroc ca-I loc la geam, prize langa mine (pot sa-mi alimentez laptop-ul linistit), caldurica, confort, vis, ce sa mai.
Primesc mesaj :BIP!:….hmm…cine sa fie?! Bineinteles, draga mea Madalina, mereu gandindu-se la mine si urandu-mi un calduros “Buna dimineata”. N-am mai vazut-o de zile bune, mi-e atat de dor de ea. Interiorul meu urla, dar urla din toate ranunchiurile de dorul pe care-l port. Se pare ca o sa indur ceva in continuare, n-o sa ajung sa o vad mai devreme de 29-30 Decembrie, asta e peste 5-6 zile (la naiba!).
Din lipsa de ocupatie pe care ti-o poate oferi un laptop (fara internet) intr-un Rapid catre Brasov, ma hotarasc sa-mi astern ideile pe-o hartie electronica, vad ca imi merg bine degetele pe tastatura, am ceva inspiratie si am pofta de scris. O sa continui sa fac insemnari de drum…poate se intampla ceva memorabil (poate se rupe sina, ahahah =D ). Momentan stationez in Ploiesti. Am primit un mesaj :BIP:, presupun ca tot de la draga mea Madalina, deci trag clapa VAIO-ului ca sa citesc randurile scrise de ea….
Trecem pe pagina 2. Am luat-o din loc (sper sa fi fost Ploiesti cel din care am plecat, pentru ca asa parea) O coada de peste 10 masini statea la bariera, asteptand sa treaca trenul in care ma aflu si eu. Mi-as fi dorit oarecum sa fiu printre acele masini, obisnuia sa-mi placa sa astept si sa vad trenul care trece prin fata masinii. Poate e o placere de care nu mai sunt constient…poate daca m-as afla acolo v-as putea spune mai clar.
N-am avut un somn extaodinar azi-noapte, deci era si normal si evident sa ma ia somnul acum. Dar la cat de incomod si ranchiunos e locul pe care stau (pentru dormit, ma refer), prefer sa-mi inving somnul. Hai Mada, hai, mai scrie-mi ceva…
Pana scrie draga de ea ceva in mesajele ei calduroase, care uneori imi fac atat de bine, pe care iubesc sa le citesc mereu, mi-am pus niste muzica pentru mood-ul meu general. ATC – Around the world suna bine la ora asta, e 9 jumate, deci n-am chef de obisnuitul dub-step sau de Ellie Goulding (chiar daca ii iubesc melodiile, n-am chef de ea acum). Anii 80-90 suna chiar bine acum, ma relaxes, inchid ochii, inca astept un mesaj de la ea…nu de alta, dar somnul devine din ce in ce in ce mai pronuntat…mama lui!
Ah, sa nu uit. Mersi mult bunul meu prieten Dragos, muzica ce mi-ai dat-o zilele astea chiar prinde bine calatoriei asteia, in special drumului. Homie love.
Faithless – Insomnia e fix de ce-aveam eu nevoie acum. Trebuie sa-mi induca putina insomnia lui, tipul asta, Maxi Jazz, chiar incerc sa nu adorm si sa ruinez toate sutele de impresii pe care le-as putea scrie aici pe parcursul acestui drum. Daca volumul de la laptop ar merge mai tare de maxim ar fi perfect =D
Iarasi stationez, dar n-am nici cea mai mica idée unde ma aflu (probabil Campina). Am mai primit un mesaj intre timp, nimic notabil de citit in el (doar o mica rutina). Un catel se chinuie sa treaca o serie de sine de tren, saracul nu e tocmai abil (are un piciorus schiop =( ). A reusit intr-un final sa le treaca…vroiam sa remarc aici…in tara asta pana si cainii o duc rau, d-apai oamenii…God have mercy!
Anyway, sa trecem peste frustraile mele legat de politice si sitemul de conducere guvernamental din Romania, n-are rost sa umplu pagina asta cu prostii (le stie toata lumea, traim intr-o tara de tot cacatul, si pe-asta am zis-o pe Românește).
Primesc oarecare laude de la scumpa de Mada, pentru descrierea adusa numelui meu intr-un mesaj anterior, ma citez “Numele meu maghiar plus grecescul frecvent intalnit, per total: Keresztes-Alexandru.” Am omis Kelerman aici, nu era pe tema. Daca as fi sa-I fac o descriere, i-as spune “Nemtescul ce nu ma caracterizeaza prea mult” , desi-mi place oarecum sa citesc despre perioada nazista si ma pasioneaza o oarecare masura din Al II-lea Razboi Mondial.
Btw, ascultati Snap – The power =D E prea tare melodia. “I got the power” suna asa de incurajator, parca iti da forta sa treci peste orice.
“The kisses of the sun” ; “The radio playing songs I never heard” , ce versuri superbe, a venit din nou la rand ATC – Around the world, parca-mi place prea mult, e prea faina. Chiar va recomand muzica din 90, suna foarte bine, suna a muzica adevarata, dupa ce asculti o duzina de comerciale, asta chiar suna excelent.
M-am apropiat usor-usor de zona de podis. Urme sterse de zapada (urmele sunt de zapada, ele defapt sunt sterse de vreme, de caldura, de pamant…) imi “incarca” peisajul cam murdar (e plin de noroi si pamant, totul e maro).
Tot ce-mi place de aici sunt casutele, inspira liniste, inspira caldura unui camin, inspira pace, mi-as dori tare mult sa locuiesc intr-o casuta in varful unui deal, impreuna cu Mada a mea, ar fi minunat, atat de calm, atat de lipsit de griji. =D Hey, nu va luati de mine! Toti avem visele noastre, e frumos sa visezi =D
Ce apa spalacita, arctica, verde, are raul Prahova, acum c-am trecut pe langa el, chiar nu-mi place cum arata…dar ce arata bine pe timp de iarna? Nu prea multe, majoritatea sunt inghetate, inlemnite, lipsite de viata, lipsite de caldura.
Si mai trec pe langa o “scara” de casute, asezate pe dealul din stanga mea. Care mai de care mai etajate, mai colorate, mai “impodobite”, adevarate palate demne de personalitati regale. Gigi Becali ar fi gelos (ROFL! =D )
Ca tot am ocazia, am sa mentionez si-o melodie veche ce mi-a venit in playlist, Britney Spears si Geenie in a bottle chiar au avut succes, de-ar fi continuat asa…
Iar ne-am oprit, de ce ne-am oprit in mijlocul nimcului? De ce ….? Buna intrebare, daca gasitit un raspuns, anuntati-ma. Cu atatea opriri si hop-uri, o sa ajung cu o intarziere pe cinste. Incep sa cred ca asa cum merge si trenul asta merge si viata noastra…numai hop-uri si impiedicari. Dar ne ridicam si continuam…n-avem de-ales. (hai ca deja aberez =D)
Uite Mada, ca sa te asigur ca tu vei fi (acum deja esti) prima cititoare a ceea ce scriu, pentru ca mi-ai cerut asta printr-un mesaj, iti dedic acest rand tie, numai tie :HUG: !
In sfarsit putina miscare, deja cam luase proportii trenul, daca mai stateam mult, se ingrasa cu cateva tone. >.<
Muzica din ce in ce mai buna, Backstreet boys – I want it that way suna excelent, mai ca toate melodiile din acest playlist, perfect pentru drum :D
Incepe sa se contureze un peisaj din ce in ce mai primitor, a mai iesit putin soarele la iveala, incep sa apara creste din ce in ce mai marete si raul Prahova parca are un alt aspect, e mai curat, mai cristalin =D Se vede ca ne apropiem de “creierul” raului, de izvor ma refer.
Scuzati-mi pauza, am luat o pauza de grafica in Photoshop si-am incercat o compozitie care n-a iesit cine stie ce, nu e prea satisfacator rezultatul, dar repetitia e mama invataturii, deci :D
Am ajuns in Sinaia, stationez aici de ceva vreme si m-am hotarat sa mai butonez cateva randuri.
Ma bucur ca mereu reusesc s-o incant pe draga de Mada, mereu reusesc s-o fac sa zambeasca, sa fie fericita, mereu reusesc sa-I confer grija si atentia de care are nevoie =D.
Cine n-a zis ca “scrisul te pune in miscare” ? =) Am pornit-o din nou la drum, sa speram ca n-o sa ajung mai devreme decat e programat, am vorbit cu tata si nu prea ar pica bine o “sosire spectaculoasa”, cu jumatate de ora mai devreme >.<
Muntii Bucegi se contureaza foarte frumos in stanga mea (daca nu ati remarcat deja din randurile de pana acum, ma aflu langa geam si am o priveliste minuntata, mereu in stanga :D ), creste acoperite de zapada, in curand o sa ajung si la Crucea de pe Caraiman, mereu ma bucur s-o am in zare, parca imi confera acea siguranta de care am nevoie cand calatoresc =D
Ca sa ma abat putin de la subiect, nici nu-mi vine sa cred ca azi e Ajunul Craciunului, ca a venit atat de repede, ca diseara vine Mosu ^_^ si ca o sa primim toti cadouri, ca o sa avem in suflet spiritul Craciunului si-o sa primi colinde, urari, sentimente, ganduri bune, toate acele lucruri care te fac fericit si care iti adauga un strop de seninatate si bucurie in suflet  ^_^
Revenind la drumul meu, ma opresc “cu privirea” (ca fizic n-am cum) sa admir Crucea de pe Caraiman. Ma inchin in gand, zic Doamne Ajuta si tot ce-I mai bun! Multumesc c-am mai ajuns s-o vad inca o data, sper sa mai urmeze inca multe alte “vizualizari” ale acestui “monument” cu o simbolistica deosebita. Sper ca intr-o zi sa ajung s-o vad in toata splendoarea ei, nu doar de la kilometri departare. =)
Bineinteles, odata cu Crucea avem si statiunea montana Busteni. Am petrecut cateva zile acum ceva timp aici si pot sa spun ca nu-I cine stie ce, e chiar boooring >.<” Nu prea ai ce face, in afara de cota 1400 (daca functioneaza dracovenia de telecabina), chiar e un orasel plictisitor si neanimat. Trecem peste =D
Se putea sa nu stam si aici un car de timp total nefolositor? Timpul inseamna bani amice (ma refer la mecanicu’ de la butoanele locomotivei), asa ca pune niste carbuni pe foc si da-i drumu’ manetei de frana, pierzi prea mult timp! Ah, daca conduceam eu, eram la Brasov demult >.< (modestia iese din mine…neasteptat, nu? )
Eiffel 65 – Blue e o melodie super tare, destul de veche si mega-cunoscuta, ma bucur ca-i si ea inclusa in playlist-ul de azi, chiar merita toate laudele, a rupt cluburile acum ceva timp d(^_^)b
Am ramas tampit si mi-am tras si-o palma cand am vazut asta pe o borna kilometrica: Brasov 25Km >.< WTF? Deci eu mai am 25 de Km de mers si dupa ceas, eu trebuie sa merg inca aproximativ o ora o.O Urasc Caile Ferate Romane, pierd prea mult timp! Prea multe opriri inutile, prea multa sationare, prea putina viteza si actiune de miscare…nts nts. *_*
Anyway, trecand peste asta, am terminat playlist-ul de drum, cel din ani 80-90, am hotarat sa ascult cap-coada albumul Lights, opera realizata de Ellie Goulding   Albumul debuteaza perfect, melodia Guns and Horses are niste versuri superbe, geniale, cum vreti voi ^_^
Ma opresc aici cu scrisul, va las alaturi de muzica lui Ellie, s-a cam stins inspiratia mea, nu prea mai am ce sa scriu, iarasi mi-a venit somnul (de data asta m-a izbit frontal) si ma cam apropii de destinatie. Drumul meu, ce-a mai ramas din el, nu mai contine prea multe diferente fata de ce-a fost pana acum. O sa continui jurnalul meu de calatorie cand ajung la caminul tatalui meu, undeva din patul moale si confortabil, sorbind usor din cana vinul fiert cu scortisoara si mere.
Inainte de asta, vreau sa va mai spun ca raul Prahova e superb acum, are o claritate perfecta, un aspect “impunator” si da exact senzatia unui rau inghetat de munte. Un peisaj superb, in opinia mea =D Pe mai tarziu…

Administrator Smith


luni, 20 decembrie 2010

Cele mai frumoase momente...

Ca tot este speritul sarbatorilor de iarna si toti devenim mai sentimentalisti, nu fac nici eu exceptie de la regula si am devenit putin sentimentalista (si asa sunt eu mai sentimentalista din fire) si m-am gandit ca ar fi dragut sa rememoram ceva momente frumoase alaturi de familie, prieteni, persoane foarte dragi noua.
Eu una inca ma mai gandesc la ziua de vineri cand am luat bataieee cu zapada. Ala a fost un super moment pentru ca am ras din toata inima si ii multumesc partenerului de bataie (Sergiu), pentru ca m-am distrat foarte mult si am ras pana nu am mai putut. Alte momente de acest gen au mai avut loc pe la facultate alaturi de colega mea Dana (o iubesc pentru tot ceea ce face si pentru ca este foarte draguta, cel putin cu mine) pentru ca nu exista zi de facultate si zi normala in care sa nu radem (astea sunt alte momente funny din viata asta). Niste momente dragute mai sunt cele in care rad cu colegul meu de blog, Alex, si ii mai spun ceva de genu "ia un pachet de servetele si las-o asa" sai "e de o seninatate rara" si multe altele (si alaturi de el rad foarte mult). Momente funny sunt cele in care stau de vorba cu verii mei, dar in special cu unul dintre ei (Cristi), iar cand se apuca sa povesteasca ceva eu ma pregatesc de o portie de ras.
Pe langa cei 3 amintiti, alaturi de care am avut parte de momente frumoase din viata le adaug si pe urmatoarele persoane care imi sunt apropiati pe lanaga familie: Ana, Carmen, Ana (blonda - se stie ea), Radu, Emilia si Doruta (pe numele ei adevarat Cristina), Dana...pe cine am omis imi cer scuze, dar in momentul asta nu-mi mai aduc aminte asa bine. Ar mai fi colegii mei de liceu alaturi de care am petrecut 4 ani de zile cu bune si cu rele.
Cred ca pe langa familie, cele mai frumoase momente le petrecem tot alaturi de prietenii cei mai buni pentru ca pentrecem cel mai mult timp cu ei, iar momentele astea frumoase de care vorbesc sunt clipele de fericire, clipele in care razi, clipele in care te distrezi, in care simti ca nimic nu te poate atinge, clipele in care razi cel mai tare, momentele in care te simti bine in pielea ta si ca le ai aproape pe cele mai importante persoane fara sa mai conteze ce se va intampla mai departe.
Sper sa aveti parte de cat mai multe momente frumoase in viata asta, pentru astea sunt cele mai importante pe langa casa, familie si cariera; momentele traite la intensitate maxima alaturi de cei dragi pentru ca ele ne fac viata mai frumoasa. Distrati-va cat mai mult alaturi de ei:).

vineri, 17 decembrie 2010

Ganduri

Inceputul zilei de azi a fost putin cam rau pentru ca am avut parte de niste ganduri mai urate,dar o parte din ele s-au spulberat pentru ca in momentul de fata stau de vorba cu cel mai bun prieten al meu(alex) si alaturi de el pot trece mai repede peste gandurile si lururile rele. In fiecare zi avem ganduri mai mult sau mai putin bune, bine este sa stim cu cine sa le impartasim,cui sa le povestim pentru ca stim faptul ca persoana aia ne va asculta si ne va putea da sfaturi sau ne va face sa ne simtim mai bine. In ziua de astazi toti avem din ce in ce mai multe griji si ne gandim la tot felul de lucruri, gandurile fiind din ce in ce mai sumbre. Toate gandurile astea vin de la problemele pe care le avem in fiecare zi (la serviciu,la scoala,facultate), ganduri legate de prietenii nostril, ganduri legate de familie si multe altele care pot aparea instantaneu, fara sa ne asteptam.
In fiecare zi putem avea ganduri frumoase si mai putin frumoase…gandurile frumoase vin de la prietenii nostrii cei mai buni care ne arata cat de mult tin la noi si faptul ca se gandesc la noi in orice moment al zilei(eventual ne mai trimit si un mesaj dragut din cauza caruia incepem sa radem in metrou, tramvai sau pe strada-cum mi se intampla mie de obicei:d). Pe mine prietenii mei mai binedispun oricand si atunci cand primesc mesaje de la ei zambesc indiferent de locul unde ma aflu si de cati oameni am pe langa mine. Este frumos sa te gandesti la prieteni pentru ca pe langa familie ei sunt cel mai frumos lucru care se poate intampla in viata unui om si intr-adevar gandurile cele mai frumoase vin de la ei si de de la familie. Este frumos sa ai ziua plina de ganduri frumoase, care te pot inveseli pana si in cele mai urate momente ale zilei.
De fiecare data gandurile il pot face pe om sa fie trist sau fericit, iar prietenii cei mai buni (adevarati) isi pot da seama de ceea ce se intampla prin intermediul a ceea ce spunem si a ceea ce gandim. Pana si un copil pe care il vedem pe strada ne poate pune pe ganduri; ii putem zambi si la randul sau ne poate zambi si el, ne putem gandi la copilaria noastra sau la faptul ca este un copil dragut si scump.
Gandurile sunt defapt o lupta cu noi insine, prin ele putem suferi sau puteam sa fim cei mai fericiti...totul depinde de situatie deci aveti grija de voi si gandurile voastre. Incercati sa fiti cat mai fericiti si sa va ganditi numai la lucruri frumoase.

miercuri, 15 decembrie 2010

Design nou

Fiind Administratorul acestui Blog, am decis ca astazi, 15 Decembrie 2010 sa schimb sablonul de aspect al blog-ului, pentru claritate sporita si un plus de eleganta.

Deasemenea, noul sablon se incardreaza in anotimpul curent, iarna :)

Urmatoarea schimbare am planuit-o de Craciun, cand blog-ul va primi decoratiuni de Craciun si postari noi (legate de aceasta sarbatoare). Va multumim, cititorii nostri.


Administrator Smith

joi, 9 decembrie 2010

Ceva frumos



Iarasi am lenevit zilele astea, pe blog nescriind si nerespectandu-mi programul de iesit prin oras si aducandu-va noutati, insa ieri nu am fost lenesa absolut deloc. Ca sa fie totul mai clar o sa va povestesc incepand cu ziua de marti.
Avand cursuri pana pe la 7 si 20 am ajuns acasa pe la 8 jumatate poate chiar putin mai tarziu, iar pe la ora 9 avea sa sune telefonul pentru a fi invitata la o piesa de teatru realizata de profesoara din Scoala Superioara Comerciala Nicolae Kretzulescu, doamna Nicolae Mirela, impreuna cu actrita Luiza Ionescu, actori fiind elevi ai Scolii Superioare. Piesa se intituleaza "Gaitele" si a fost jucata ieri in incinta liceului unde au fost invitate mai multe persoane cum ar fi actori, prieteni ai actorilor, parintii actorilor (nu de alta dar ar fi trebuit sa vada rodul muncii copiilor lor). Copii s-au descurcat exceptional avand in vedere ca a fost prima reprezentatie a lor pe scena, toti invitatii au fost foarte curiosi sa ii vada, urmarindu-i cu foarte mare atentie, ceea ce a fost un lucru foarte bun(in ziua de azi oamenii nu mai au rabdare sa stea pana la final, dar ei toti invitatii au stat pana la final si i-au aplaudat cat au putut ei de mult si de tare).

Eu ii felicit pentru reusita si sper sa mai vedem si alte reprezentari:) astept inivatia lor. Felicitari!!!






















joi, 2 decembrie 2010

La multi ani romani!!

Pentru ca am avut probleme cu netul va spun tocmai acum...La muuuuulti ani Romaniiilor!!:*:*>:D<(scuze de intarziere)

duminică, 28 noiembrie 2010

Iti amintesti cum a fost prima oara?

Va amintiti cum a fost prima oara?(stiti ca in ziua in care m-am prezentat am zis ca imi place sa citesc si citeam "Iti amintesti prima data?")...prima oara cand ati mers la gradinita, la scoala...prima oara cand v-ati indragostit...primul sarut inocent...prima imbratisare...prima strangere de mana?
Cam asa este si titlul unei carti de Jenny Colgan "Iti amintesti cum a fost prima oara?" (este vorba despre cartea de care v-am povestit ca o citesc atunci cand mi-am facut o scurta descriere). In aceasta carte este vorba de o tanara de 32 de ani, din Londra, care are tot ce isi doreste (aproape tot), insa la nunta prietenei ei cele mai bune in momentul in care se taie tortul ea isi doreste sa mai aiba 16 ani. Dupa dorinta pusa, tanara lesina si se trezeste chiar in una din zilele in care are 16 ani, cu o luna inainte de nunta prietenei ei, insa totul ia o intorsatura radicala...liceu, profesori, colegi, alti prieteni, parinti care se cearta, despartire de iubitul din viata reala si multe altele. Cartea este foarte interesanta si tine cititorul in suspans pana la ultima pagina si eu una va recomand si voua sa o cititi, mai ales fetelor pentru ca ne regasim foarte mult in cartea asta si cu bune si cu rele :). Cu ajutorul cartii va puteti aminti cum a fost la voi prima data cand ati facut ceva anume, daca a fost frumos, daca nu a fost frumos si ce ati vrea sa schimbati.
Deci daca vreti sa cititi si nu aveti ce, luati cartea asta si cititi si sunt sigura ca o sa va placa (daca vreti sa o cumparati o gasiti la libraria Humanitas de pe Calea Victoriei aproape de "cartoful infipt in ce o fi:)". Enjoy!:)

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Unde mergem zilele astea?

"Unde mergem azi?" sau "Unde mergem zilele astea?"...sunt intrebari pe care ni le punem mereu. mai ales in weekend-uri cand vrem sa iesim sa mai uitam de probleme si de stresul din timpul saptamanii. Cum saptamana trecuta in weekend am fost mai mult plecata prin oras, am luat niste reviste pe care le.am rasfoit acum 2 zie si am vazut destule lucruri interesante pe acolo pe care vi le recomand :). In zilele urmatoare vor avea loc expozitii de fotografii, de sticla, de picturi si multe altele si pe cateva o sa vi le scriu acum pentru ca sunt foarte interesante (poate ne intalnim pe acolo pentru ca am de gand sa ma duc si eu):
- 28 noiembrie(expozitie fotografie)- In jurul lumii de Uca Marinescu;
- 30 noiembrie - Ziua Mortilor,expozitie Mexic (sala Irina Nicolau);
- 30 noiembrie - "Prin lume...la vanatoare de eclipse"(fotografie) - Cafepedia, str. Pictor Arthur Verona 2;
- 1 decembrie (fotografie) - "Balerine" de Christian Kostyak (La Scena - Calea Calarasi 55);
- 6 decembrie (fotografie) - "Fluiding Morning" (Athenee Palace Hilton - str. Episcopiei nr. 1);
- 12 decembrie "Modernism in arhitectura" - Muzeul Taranului Roman (sala oaspeti) - kisselef 3;
- 31 decembrie - Povestea unui palat: Cotroceni (bd. Geniului);
- 11 ianuarie - Mihai Topescu (expozitie sticla) - Muzeul National Cotroceni;
- 16 martie - "Boierul" Palady in vizita la Muzeul Cotroceni (pictura);
- 15 noiembrie - 23 decembrie - "Atunci cand desenele imi spun povesti" de Roxana Soare (fotografie);
- 23 noiembrie - 6 decembrie - "Umbre Venetiene" (pictura) - Villa Rodizio;
- "De semne de Floare" - pictura, grafica, decorativa (Galeria Constantin Piliuta - Calea Victoriei 208);
- Muzeul de Geologie - sos. kisselef (10:00 - 18:00);
- Muzeul Municipiului Bucuresti - Bd. I.C. Bratianu 2, Sala I - sala Salonul Rosu (Mi - Dum: 10:00 - 18:00);


Sper sa va placa pe aici si sper sa ne vedem:).Enjoy!

miercuri, 24 noiembrie 2010

Foto...






Hello again! Alaltaieri in timp ce ma duceam la facultate, am trecut pe la Universitate am vazut niste poze foarte dragute si m-am gandit la voi ca ar trebui sa vedeti astea (ce nu fac eu pentru cititorii blogului). Toata chestia asta cu pozele este intitulata “Simboluri” si este posibila datorita “Salonului national de fotografie turistica”. Aici sunt expuse poze din diferite colturi ale lumii cum ar fi: Romania, Anglia, India, Italia (Venetia) etc. Pozele arata din tarile astea o lume pe care nu o stim noi si cu bune si cu rele, cu lucruri frumoase si lucruri mai putin frumoase, ceva ce nu toti oamenii stiu sau vad pentru ca nu au cum, asta vazand doar cei care locuiesc in tarilea alea sau care stau acolo pentru mai mult timp. Mi se pare extraordinar ca cineva sa expuna poze ca astea din toate tarile lumii eventual pentru ca asa cei care nu au posibilitatea de a pleca din tara pot vedea frumuseti ale lumii prin intermediul pozelor. Chiar daca pozele nu arata chiar ce poti vedea cu ochiul liber si nu te ajuta sa ai aceleasi trairi pe care le poti avea atunci cand esti la fata locului te pot ajuta sa vezi locuri pe care doresti sa le vezi neaparat (dar bugetul nu iti permite).
Cand am vazut pozele pentru prima data, mi-am zis ca trebuie neaparat sa vad pozele si sa vi le arat si voua si ca ar trebui odata si odata sa ajung in locurile din poze pentru ca sunt foarte frumoase si merita vazute, sincer. Va sfatuiesc ca atunci cand aveti ocazia sa va duceti sa vizitati locurile astea si mai ales sa mergeti in lume, sa va distrati, sa vedeti noi locuri , sa cunoasteti oameni noi pentru ca avem multe de invatat de peste tot. Chiar este indicat sa vizitam cat mai mute locuri si sa luam ceva cu noi din fiecare loc (sa mai adaugam ceva la bagajul nostrum de cunostinte).
Deci, duceti-va si uitati-va la poze si dupa haideti sa vizitam cat mai multe locuri frumoase.

Acum o sa va arat cateva poze care mie mi-au placut foarte mult:D.








sâmbătă, 20 noiembrie 2010

La muuuulti ani!

Astezi ar cam fi cazul sa va spun ca este ziua dragului si bunului meu prieten, dar sa nu uitam si coleg de blog, Alex. Astazi implineste frumoasa varsta de 16 anisori si normal trebuie sa serbam asta nu? Pe aceasta cale as vrea sa ii urez un calduros "La multi ani", sa ii urez sa fie sanatos (e cel mai important), fericit (doar ii are langa el pe cei mai buni prieteni) si iubit si frumos ar sa i se implineasca toate dorintele. Si tot aici as vrea sa mentionez ca ieri a fost si ziua unei alte bune prietene (nu uita asta mica ce ti-am spus sa nu mai plangi si sa stii ca noi chiar te iubim) si ii mai urez inca odata la multi ani, sa fie sanatoasa, fericita si iubitaaa ca doar asa e frumos nu?

La multi ani dragii mei (e o varsta frumoasa) si nu uitati va sunt alaturi si va iubeeesc muult:x de toot:x


Daca va intrebati de ce avem fetele alea, asta este pentru ca poza este facuta dupa ce 3 dintre persoane au dat test la mate, iar cealalta a alergat prin oras si prin liceu ca sa ajunga la timp :D

miercuri, 17 noiembrie 2010

Experiente...

Se face aproape o saptamana de la ultima postare ceea ce pentru mine nu e deloc bine...sunt cam lenesa (nu-mi place asta), dar ma revansez eu :D. In saptamana asta am trecut iarasi prin cateva experiente mai placute sau mai putin placute cum ar fi: sa afli niste adevaruri, sa fii putin ranit de pesoane pe care le credeai OK, sa nu se intample tot asa cum ai vrea tu sau cel putin sa nu se intample ceva ce tu iti doresti cu adevarat.
Chiar daca am doar 19 si cateva luni asta nu inseamna ca nu stiu foarte multe (da nu stiu foarte multe pentru ca sunt foarte tinerica :D), chiar am trecut prin ceva experiente de viata care m-au invatat cate ceva (sunt persoane mai mari decat mine care acum m-ar intreba si ce am invatat eu si ar face in asa fel incat sa-mi demonstreze ca nu stiu nimic, dar eu consider ca totusi mai stiu si eu cate ceva) si as vrea sa mai impartasim cate ceva impreuna sau sa va dau un subiect asupra caruia sa reflectati :).
O experienta nu tocmai reusita a fost cea de a ma inscrie pentru a intra intr-o asociatie studenteasca (eu fiind boboaca) si am trecut prin 2 interviuri dupa care a urmat o perioada de inductie, iar aseara (marti 16 noiembrie) am aflat ca nu am reusit sa intru. Asta ar fi trebuit sa fie un moment de tristete pentru mine (am avut o colega care a plans foarte mult pe tema asta pentru ca nu a intrat), dar nu a fost asa, a fost exact invers...bine normal ca am avut un moment de tristete (nu sunt din piatra) :)), dar nu a tinut foarte mult pentru ca ma gandeam ca nu voi fi acceptata din prima si voi mai incerca la anu. Am avut noroc si de niste super colegi care m-au imbarbatat, care mi-au fost alaturi si care mi-au zis sa nu plang pana si mama mi-a spus asta, insa parerea mea ca si a ei este ca in viata trebuie sa stii sa mai si pierzi pentru ca nu intotdeauna toate vor fi roz. Pentru mine asta a fost o super experienta pentru ca am reusit sa cunosc niste oameni minunati cu care vreau sa tin legatura pentru ca avem ce invata unul de la altul.
In toti cei 19 ani am cunoscut multi oameni minunati, unii super tari de la care am invatat cate ceva si eu consider si va sfatuiesc sa pastrati legatura cu persoanele de l care considerati ca aveti de invatat cate ceva si cu care va simtiti minunat pentru ca doar asa evoluam ca persoane, mentalitate, personalitate si multe altele.
Daca sunteti dezamagiti de o persoana asta este nu toti pot fi pe gusturile nostre si poate ca si noi gresim prin anumite lucruri pe care le facem, dar multe persoane intra si ies din viata noastra din anumite motive si nu are rost sa fim tristi, suparati sau demoralizati pentru ca am ajuns la concluzia ca nu merita sa plangem pentru absolut nimeni in afara de familia noastra, iar prietenii adevarati nu ne vor face niciodata sa plangem ba din contra cred ca o sa planga si ei cu noi :).
Ca o mica sau mare concluzie fiti optimisti in viata si cum mi s-a spus si aseara si sunt perfect de acord cu asta: CAND O USA TI SE INCHIDE TI SE DESCHIDE O FEREASTRA SAU O ALTA USA, deci niciodata nu regretati ceea ce se intampla pentru ca toate lucrurile ni se intampla cu un scop, fiti deschisi cu voi si cu persoanele din jur si ganditi-va la ceea ce va place si la ceea ce va doriti pentru voi si sa faceti. Este frumos sa treci prin cat mai multe lucruri si sa cunosti cat mai multi oameni pentru ca suntem diferiti si avem ce invata unii de la altii si am ce sa impartasim unii cu ceilalti.

vineri, 12 noiembrie 2010

Ca sa vezi ce inseamna oamenii de langa tine.

Ca tot nu am mai scris ceva de ceva vreme si trecand azi prin niste lucruri mai mult sau mai putin ciudate hai sa va mai impartasesc cate ceva.
Pentru mine, prietenii sunt cei mai importanti, fara prieteni as fi un om mort cred la fel ca si voi probabil. Fara prieteni mai ales fara cei adevarati (Ana (blonda), Alin, Ana, Carmen, Edy, Bianca, Radu, Alex si varul meu Cristian-il includ si pe el pentru ca este una din cele mai importante persoane din viata mea pe langa familie si iubit) as fi ca cerul fara soare, cu ei vorbesc despre orice imi tuna mie la orice ora din zi sau noapte (daca e cazul), iar pe langa cei enumerati mai exista cativa cu care ma simt bine si sa nu le uit pe fetele dragi mie Ali si Ioana care se inscriu cred tot la categoria prieteni adevarati cu toate ca ne cunoastem de foarte putin timp dar le iubesc pentru ca sunt foarte scumpeee:x:x:x. Dupa parerea mea,prietenii sunt foarte importanti, ei stiu cele mai multe lucruri despre tine, ei te pot consola atunci cand patesti ceva, iti sunt alaturi in diferite situatii, te ajuta cu un sfat bun, ai pe umarul cui sa plangi...sunt oameni pe care te poti baza insa trebuie sa stii cum sa ii alegi, cum sa ii tii aproape si cum sa te faci placut ca sa te poti imprieteni cu cineva, chiar daca ei te accepta si cu bune si cu rele.
Am observat ca exista persoane care habar nu au ce e un prieten adevarat insa care dau totusi vina pe soarta si nu se gandesc la faptul ca probabil din cauza lor se intampla ca ei sa nu aiba prieteni si mai ales prieteni adevarati pentru ca pana la urma prietenii vin doar daca vad ceva la tine care sa le placa si daca vad ceva ce au in comun cu tine si drept dovada am avut ocazia ca aseara sa vorbesc cu o persoana care este exact cum am descris mai sus, care m-a intrebat candva daca stiu cum e sa ai prieteni adevarati si daca am asa ceva si am raspuns cu zambetul pe buze ca stiu cum e si ca ma simt norocoasa pentru ca am asa ceva. Aceasta persoana nu stie sa se faca placuta si nu intelege ca in viata sunt multe lucruri de vazut si chiar frumoase unele, dar fiind foarte incapatanata in sensul prost nu te poti intelege. Probabil candva am fost si eu asa dar am realizat ca trebuie sa fii bun cu cei din jurul tau si atefel vei gasi niste oameni minunati in care poti avea cea mai mare incredere pentru ca nu te vor dezamagi vreodata. Azi, cineva caruia ii multumesc din tot sufletul mi-a deschis ochii facandu-ma sa inteleg ca acolo unde esti iubit cu adevarat ti se simte lipsa si chiar am realizat lucrul asta azi si ma gandesc ca undeva mi se simte lipsa si chiar ii apeciez pe oamenii aia pentru tot ceea ce fac, nu ma gandeam ca tocmai acolo as putea fi apreciata pentru ceea ce sunt si ceea ce fac si ca sunt respectata de ei, iar pe aceasta cale as vrea sa le multumesc pentru tot si sper ca cel care le poate spune asta sa vada aceasta postare. Va spun cu cea mai mare placere ca e superb sa simti asta si chiar imi doresc sa simtiti si voi asta pentru ca astfel va veti simti oarecum impliniti, e superb sa te placa un copilas si sa-ti spuna mami sau sa-ti spuna ca te iubeste, e frumos ca persoana iubita sa-ti spuna ceea ce simte pentru tine si ca te iubeste si asta sa fie adevarat,e frumos sa primesti muuulte flori daruite cu mult drag, e frumos sa simti toate lucrurile astea frumoase. Pentru o zi m-am simtit si ma simt foarte iubita de cei din jur si inca odata va spun, ma simt norocoasa.
Uneori realizezi ca poti fi iubit unde nu te astepti si de cine nu te astepti si viata te poate surprinde si ma gandesc destul de des la fraza asta pentru ca am auzit-o de multe ori dar niciodata nu ma gandeam sa simt si uite asa poti avea prieteni unde nu te astepti si pe cine nu te astepti. Ii respect pe toti din jurul meu, pe toti care imi vor binele si carora vreau sa le multumesc, pe toti cei care ma iubesc exact asa cum sunt si ca re ma apreciaza, VA IUBEEEESC!!!
Inca un lucru pe care as vrea sa vi-l impartasesc este ca oriunde poti cunoaste oameni minunati, indiferent de locul unde te afli. Eu in ultima perioada am gasit oameni minunati peste tot: la liceu, la metrou (universitate), la facultate si in AISEC. In AIESEC am cunoscut oameni dornici sa ne impartaseasca experietele lor pentru a invata cate ceva si pentru a lua de la ei cate ceva ce noi credem ca ar putea sa ne ajute in viata noastra si dornici sa ne ajute cu tot ceea ce pot. Alte exemple ar fi ca pe Ioana si Ali le-am cunoscut in liceul in care mi-am petrecut 4 ani din viata (Kretzulescu)si sunt niste fete frumoase si super, super sweet cu care poti vorbi muulte lucruri si sunt foarte dragute de asta le iubesc muult de toot si ele stiu asta; pe Ana (blonda) tot in acelasi loc, noi barfind tot timpul pe acolo si pe ea iubind-o foarte mult; Ana, Carmen, Alin si Edy vecinii mei si gasca nebuna:)); Bianca este colega de liceu cu care radeam si de care mai radeam stie ea de ce:P; pe mine si Radu ne leaga hi5-ul pentru ca asa ne-am cunoscut dar am ramas foarte buni prieteni si app Raduuu miss you, sa vii mai repedeee si Alex fiind colegul meu de blog caruia ii multumesc ca ma ajuta.
In viata totul se intampla cu un scop, iar eu cred ca prietenii sunt unul din lucrurile cele mai frumoase din viata. Orice om de langa tine te poate invata ceva si te poate ajuta cu ceva, asta daca si tu te porti in asa fel incat sa meriti acest lucru.
Nu uitati dragii mei, prietenii sunt unul din cele mai importante lucruri in viata, aveti grija de ei, aveti grija in cine aveti incredere si tineti minte cel mai important lucru prietenii vin de acolo unde te astepti mai putin.
Cred ca este cel mai rau sa nu ai prieteni cu care sa vorbesti si carora sa le spui orice si totul despre tine pentru ca prin asta poti fi cel mai singur om de pe pamant si ca sa citez un bun prieten cu care am vorbit azi "Stii cum e sa fie ziua ta si sa nu ii ai langa tine pe prietenii tai?" Ciar asa e voi stiti? Hai sa ne intrebam si sa vedem daca ne putem raspunde...va astept raspunsurile.:)
VA IUUUUUBESC NEEEBUNILOR:x:x:x:x si VA IUBESC PE VOI CARE CITITI ACEST BLOG SI POSTARILE. Va admir pe toti si va multumesc.

marți, 9 noiembrie 2010

Noul single Akcent - My Passion

Pe contul oficial de YouTube al celor de la Akcent a fost postat noul single care se numeste My Passion. Nu am alte detalii legate de melodia My passion asa ca va invit sa dat play mai jos. Avem un nou hit din partea celor de la Akcent?





Sper ca va place melodia la fel de mult cat imi place si mie. O zi placuta in continuare.

luni, 8 noiembrie 2010

La multi ani!

As vrea sa urez prin aceasta postare un sincer "La multi ani!" tuturor celor ce poarta  numele sau derivate de nume ale Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. (Gabriel, Mihaela, Gaby, Miki, Mihaita, etcetera).
Am aprecia foarte mult daca sarbatoritii nostri ne-ar lasa un comentariu, in felul asta cunoastem si noi persoanele ce le felicitam. :) 
Va uram numai voie buna, sanatate, fericire si liniste. Sa aveti o seara buna alaturi de cei dragi. Noapte buna.

Elizabeth Gilbert, despre cartea Eat Pray Love


Publicata in SUA in 2006, Eat, Pray, Love a fost timp de peste un an Numarul 1 pe lista celor mai bune vandute carti nonfictoin a publicatiei New York Times.
Ea sta la baza unui film cu Julia Roberts, a fost si continua sa fie tradusa peste tot in lume si s-a vandut, pana acum, in 5 milioane de exemplare. 
"Nu stiu sa existe pana acum pe piata un scriitor pe care sa-l citesti cu mai multa placere ca pe Gilbert. . .  Combustibilul textului lui Gilbert este un amestec de inteligenta, spirit si exuberanta colocviala practic irezistibila . . ."
Jennifer Egan, New York Times Book Preview

"O carte de memorii atragatoare, inteligenta si amuzanta. . ."
Lev Grossman, Time Magazine 

"Felul ironic, lipsit de reticente in care Gilbert isi povesteste extraordinara calatorie il face pana si pe cel mai cinic cititor sa viseze la ziua in care il va gasi pe Dumnezeu in strafundul unei pesteri din India sau, cine stie, intr-o felie transcendenta de pizza"
Erika Schickel, Los Angeles Times

"O calatorie fascinanta si plina de miez, repovestita cu verca, umor si intuitie. Si altii au scris, inainte de Gilbert, asemenea memorii, dar putini au intrecut-o"
John Marshall, Seattle Post-Intelligencer

". . . Un reportaj pe tema cautarii sufletului si descoperirii de sine. Adoptand un ton prietenos, conspirativ, Gilbert isi atrage cititorii in tesatura narativa culturala si emotionala numarul unul din acest an"
Publishers Weekly, recenzie marcata cu stea

"N-am mai citit niciodata despre o asemenea aventura, in care un scriitor isi pune in bagaj toata viata si o ia cu el la drum"
Alan Richman

"Elizabeth Gilbert ne duce intr-un pelerinaj, ea are umorul, intuitia si farmecul care insotesc doar autodezvaluirea sincer si scrisul de buna calitate"
Jack Kornfield

Acestea au fost parerile tuturor criticilor ce au abordat aceasta carte. Eu la randul meu o gasesc foarte fascinanta, interesanta, ironica, amuzanta, dar totodata o lectie importanta despre viata. Recomand tuturor sa o cititi si sa va descoperiti pe voi insiva in povestea aceasta. 
Rugati-va, mancati ce va place, iubiti din toata inima, nu regretati nimic si bucurati-va de viata!


Bucurestiul nostru drag...









Ca sa nu spuneti ca sunt lenesa si ca nu aveti ce citi pe blog mi-a venit o idee.:D Hai sa ne plimbam putin prin Bucuresti:).
Pentru inceput v-as putea sugera ca daca va plictisiti in casa si tot nu aveti ce sa faceti, dati o fuga cat inca mai este timp la Piata Victoriei si acolo pe peron veti putea vedea cateva poze din vechiul Bucuresti si cateva descrieri (cateva le puteti vedea si pe blog postate de mine). Astfel de poze mai erau expuse si la Palatul Sutu insa domnii de acolo nu stiu sa respecte termenele si ieri cand era ultima zi de vizitat nu mai puteai intra ca nu mai dadeau voie pentru ca spuneau ei nu sunt vizitatori.
Pentru inceput as vrea sa va povestesc de acest Palat Sutu (Sturza), este pe Calea Victoriei cred ca nr. 107 daca nu ma inseala memoria si este lasat in paragina, dar cu toate astea a apartinut familiei Sturza si era foarte mare insa din cauza indiferentei in curand se va darama sincer (ar fi bine sa treceti cat mai repede pe acolo daca chiar doriti sa il vedeti cat inca mai este in picioare), tot pe Calea Victoriei mai puteti da si peste Muzeul George Enescu.





Bine acum daca e sa o luam asa este foarte frumos sa va plimbati pe toata Calea Victoriei mai ales seara pentru ca este foarte frumos si aveti ce vedea pentru ca este una din arterele cele mai vechi ale Bucurestiului care inca mai pastreaza aerul acela oarecum boem al Micului Paris de altadata. Daca tot sunteti pe Calea Victoriei nu ezitati sa mergeti si pe stradutele adiacente cum ar fi Calea Grivitei, str. Stavropoleos (aici va puteti opri daca va e foame sau sete la Caru' cu bere unde sunt preturi bune asta daca nu vreti sa aruncati cu banii pe fereastra ca sa zic asa), Lipscani si alte stradute din centrul vechi. Va spun din proprie experienta ca nu aveti ce pierde daca va plimbati pe acolo...in acest mod mai puteti vedea inca pastrate cladiri vechi care stau sa se darame pentru nimeni nu face nimic pentru ele, nimeni nu incearca sa le consolideze. Puteti sa va mai opriti la o terasa, cafenea, ceainarie sau chiar restaurant pentru ca sunt foarte multe in centrul vechi cu mancaruri si bauturi sofisticate. Si pentru ca voua va spun tot chiar aseara eram pe Calea Victoriei si a fost foarte frumos avand in vedere vremea placuta de ieri care a tinut cu mine si am putut face poze (a doua poza de pe aceasta postare fiind facuta ieri) si am putut revedea cateva monumente istorice care parca te fac sa te simti intr-o alta perioada si nu in 2010. Ce-i drept mie una imi place foarte mult centrul vechi si as fi foarte fericita si incantata daca as sta pe undeva pe langa, aceasta parte a Bucurestiului ma face mai fericita ca inca mai pastram si noi ceva chiar daca nu avem grija de el. Alte locuri bune de vizitat ar mai fi Casa Poporului - o cladire imensa, cu sali gigantice, cu decoratii din foita din aur, cu covoare groase frumoase, de unde poti vedea intregul Bucuresti daca esti cat mai sus cu putinta; Palatul Cotroceni, iarasi un alt loc plin de istorie ca si celelalte prezentate pana acum, aici simtindu-va mandri ca vedeti unde sta presedintele. Daca sunteti la Casa Poporului si aveti chef de plimbare puteti face 3 lucruri.
1. Sa va plimbati pe bulevardele ce se formeaza din fata cladirii.
2. Sa va duceti in Parcul Carol (exista si un monument dedicat eroilor aici) luand-o pe niste stardute foarte linistite
3. Daca aveti nevoie de putina pace sufleteasca va puteti duce la Mitropolie care este foarte aproape si acolo fiind iarasi foarte frumos. Nu stiu de ce dar cand ajung pe una din stradutele ce duc la Mitropolie parca simt cum revine in mine o lniste sufleteasca, iar in curte e atat de liniste incat nu ai mai pleca deloc de acolo.
Si cu toate astea pe strazile Bucurestiului sunt numai sticle si hartii aruncate asa ca oricat am vrea sa ne mandrim cu Micul Paris nu prea mai avem cum avand in vedere halul in care arata cu gunoaie, su cladiri care stau sa se darame scrise cu grafitti si cartiere pline cu tigani, unde noaptea se iau la bataie cu tot ce prind fara ca cineva sa faca ceva...totusi sa admitem ca ne mandrim ca suntem bucuresteni ca "doar stam la capitala" cum spunea candva un vecin al bunicii mele si cum spun toti copii de pe la tara ca e frumos sa stai la oras si mai ales in capitala.


Cam asta mi-a venit acum in minte, dar imi mai aduc aminte postez cu cea mai mare placere pentru voi pentru ca e frumos sa impartasesti si altora ceva din ce stii tu si nu uitati daca aveti timp sa treceti prin locurile mentionate mai sus ca nu strica daca sunteti dornici de plimbari prin oras.


In caz ca nu se vede aici este Piata Romana cum era candva.








SO WE LOOOOVE BUCHAREST.:x:x:x

duminică, 7 noiembrie 2010

De unde numele Attraversiamo?


Si ca tot nu m-am putut abtine sa nu mai spun inca ceva, am vazut introducerea lui Alex dar care nu v-a lamurit asa bine de unde si pana unde numele asta si de ce.
Hai sa va povestesc. Acum o saptamana cam pe la ora asta vorbeam cu Alex si ii spuneam " As vrea sa ies dar nu prea pot" si el s-a rugat de mine sa iesim macar la un film ceva si vine si mama lui si pana la urma am zis "Hai sa mergem". Am ajuns in Afi putin in intarziere asta e si ne-am gandit toti 3 hai sa vedem "Eat.Pray.Love". Acolo exista un moment in care personajul principal afla un cuvant nou in italiana attraversiamo (e din italiana) ce inseamna sa traversezi, si exista si cantecul cu acelasi nume special pentru film, o melodie foarte frumoasa. Si cum eu si Alex traversam printr-o perioada ciudata dar plina de lucruri frumoase ne-am gandit ca acest cuvant ne leaga si ca avem o amintire placuta impreuna legata de el si de film si asa s-a nascut ieri blogul asta.:) Acum o saptamana nici nu ne gandeam noi ca ne vom duce la film, ca ne va placea acest film, ca vom face un blog de care suntem entuziasmati si care sa mai poarte si numele asta.

Si eu pe langa Alex...

Ca tot s-a prezentat Alex ar cam fi cazul sa ma prezint si eu nu?...Ce pot spune despre mine?...Pai eu sunt cea de-a doua persoana care se ingrijeste de blog, sunt mai marisoara decat Alex:) am 19 ani si jumatate aproape si daca tot si-a specificat el zodia eu ma mandresc pentru faptul ca sunt leoaica:D. Am ochii verzi cu tente de caprui, sunt satena, micutza foarte micutza avand doar 1.50:)) (de asta porecla mea e pitic, piticot). Sunt o persoana deschisa, vorbesc despre orice deci ma puteti intreba orice, sociabila (imi place sa am multi prieteni), rad foarte mult si Alex va poate confirma asta, razand foarte mult automat imi plac glumele. Imi plac plimbarile oriunde in parc, la bunici, in alt oras, in tara, in alte tari...oriunde, imi place sa fiu mai mult plecata decat sa stau pe acasa:)). Imi plac lucrurile noi si poate de asta sunt si foarte activa si nu stau locului foarte mult, ce mai imi place foarte mult este sa citesc, acum citind "Iti amintesti cum a fost prima oara?"
de Jenny Colgan si abia astept sa va povestesc si voua despre ce este vorba :D. Sunt innebunita de design si fotografie (Deviantart e super tare bravo celor care au creat site-ul asta) si de revistele gen The One. Adooor comediile, sunt singurele filme la care ma pot uita eu pentru ca daca ma uit la ceva horror nu mai dorm cateva nopti ceea ce nu e bine pentru ca mai am si o facultate (ASE-Contabilitate) si un proiect super unde as vrea sa fiu acceptata AIESEC care defapt e o asociatie de studenti. Nici nu stiu ce sa mai spun despre mine...aaa inca un lucru vorbesc foarte muuult si raaad la fel de muuult...cam atat deocamdata despre mine. Cine vrea sa ma cunoasca ma gaseste pe blog sau imi poate cere un id ceva.




P.S. Speram sa va placa blogul si sa reusim sa aducem cat mai multi cititori si sa putem vorbi despre cat mai multe chestii. Daca aveti idei lasati un comment si noi o sa scriem despre ce va interseaza:)
Speram sa ne ridicam la un standard bun si la asteptarile voastre. See ya'

Forum grafic.

ROSignature este un loc unde pasionatii de Photoshop se reunesc pentru a-si arata lucrarile, pentru a-si exprima parerile in legatura cu stilul fiecaruia, pentru a participa la diferite concursuri gen: Semnatura Saptamanii, Finala lunara, etc. Puteti gasi aici utilizatori experimentati si daca doriti sa invatati Photoshop, alaturati-va forum-ului.
Staff-ul este calduros si primitor, gata sa va ajute!
Join us: http://rosignature.com .
Daca va creati un cont si sunteti decisi ca veti avea ceva activitate, postati aici: http://rosignature.com/viewtopic.php?f=98&t=1003 "Am fost adus de X". In cazul in care cititi ceea ce scriu acum, postati "Am fost adus de Smith", ma veti ajuta si pe mine. Multumesc. Va asteptam pe forum.
A place to chill. Have fun.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

O descriere...

O sa incerc sa-mi fac o scurta prezentare, desi sunt multe lucruri pe care as putea sa vi le impartasesc. In primul rand, ma numesc Alexandru, un nume adesea intalnit in zilele noastre. Se intampla sa fie si nume de sfant, ma sarbatoresc pe 30 August. O adevarata bucurie, avand in vedere ca nu ma consider o persoana religioasa. Daca va intrebati, am 16 ani ce urmeaza sa-i implinesc peste 2 saptamani, fiind nascut "scorpion pe lumea asta", pe 20 Noiembrie '94. In ciuda varstei mele, am o personalitate dezvoltata si o minte vasta. Imi place deosebit de mult sa ma documentez din cat mai multe surse, sa cunosc detalii din cat mai multe domenii, si-mi place ca persoanele de langa mine sa fie asemenea. Imi place cultura in general, imi place sa aflu informatii noi si sa primesc cat mai multe detalii in aceasta priviinta. Imi place in special cultura Italiana, ma pasioneaza istoria Bisericii Catolice, o gasesc fascinanta din mai multe puncte de vedere, va voi povesti pe parcursul dezvoltarii acestui blog si despre ceea ce ma atrage la acest subiect. Imi place domeniul IT , si tot ce tine de PC, tehnologie si dezvoltare. Sunt impatimit al calculatoarelor, al Internetului, si-l gasesc foarte constructiv si interesant. Ma atrage domeniul Webdesign si planuiesc in viitor mai multe proiecte in acest sens. Sunt fan Photoshop si in ultimele luni chiar am progresat pe tema asta. Imi place Contabilitatea, Organizarea Economica si tot ce tine de economia noastra, fiind elev la Scoala Comerciala Superioara N. Kretzulescu din Bucuresti. 
Ca tot veni vorba de Bucuresti, am sa va povestesc si despre familia mea. Locuiesc in Bucuresti de 8 ani. Desi m-am nascut in Targul Mures, la varsta de 3 ani m-am mutat in Focsani alaturi de bunica mea, parintii mei divortand la momentul respectiv. Mama are un loc de munca stabil in Bucuresti, si o vedeam doar in Weekend-uri. La varsta de 7 ani am hotarat sa ne mutam definitiv in Bucuresti, si am avut noroc sa gasim un apartament cu 3 camere intr-un cartier linistit, Titan. Locuiesc aici impreuna cu bunica si mama mea, duc o viata buna, as putea spune. 
Am sa continui prin a ma descrie si fizic, poate unii dintre voi gasiti asta interesant sau esential. Sunt relativ inalt si bine facut, am 1 metru si 73 de centimetri si o greutate de vreo 75-80 de kilograme (cui ii pasa ca's multe, nu?). Sunt blond-inchis, spre saten si am un par cret de mama focului. Ochii mei sunt verzi-albastri. Cam atat, nimic special. Nu ma consider perfect, nici frumos, dar sunt multumit de mine, asa cum sunt. 
Sunt om, deci pot fi si bun si rau. Incerc din rasputeri sa fiu bun. Sunt o persoana iubitoare si deschisa. Iubesc mult, din toata inima si sincer, urasc sa fac persoane din jurul meu sa sufere. Imi place sa fac persoanele dragi sa se simta bine, sa fie fericite, sa se simta bine in compania mea, eventual sa le placa sa convietuiasca cu mine. Nu imi sta in fire sa urasc, decat daca sunt nevoit sa o fac. 
Ma consider o persoana sincera, directa, sentimentala si foarte sensibila. Imi place sa spun lucrurilor pe nume, spun ce-mi place si ce nu, ce gandesc, ce simt. Nu ascund nimic fata de nimeni, oricat de naspa ar fi lucrul respectiv. Sunt sensibil, pot sa plang daca sunt afectat sentimental, desi sunt baiat si nu prea e in firea baietilor sa planga. 
Imi place ca tot timpul sa am langa mine o persoana de sex feminin. Fetele, respectiv femeile, cum vreti voi sa le spuneti, au o mare importanta pentru mine si le consider cele mai deosebite fiinte existente pe Pamant. "Acea fata" care se incadreaza in preferintele mele si cu care ma simt bine, are parte de tot devotamentul meu, de cele mai bune lucruri si de cel mai bun comportament al meu. Fetele ma inspira, imi dau un motiv sa traiesc, ma fac fericit, ma fac sa zambesc, imi umplu viata cu bucurie si sentimente placute :) 
Concluzionand, am incercat sa fac un rezumat al tuturor lucrurilor ce le-as putea spune despre mine, acum nu-mi vin in minte toate si poate am omis multe sau putine aspecte legate de tema "eu". Veti mai afla pe parcurs alte detalii. Multumesc pentru ca ati citit.

Introducere.


Bun venit. Am luat hotararea de a face acest blog impreuna cu buna mea prietena pe nume Madalina. Ne-am gandit ca acest blog ne va apropia, ca vom cunoaste persoane noi, ca vom dezvolta relatii noi si ca ne vom simti bine alaturi de utilzatorii nostri. Ne-am gandit la acest blog ca la un loc unde sa ne exprimam liberi sentimentele, ideile, gandurile, legate de absolut orice tema, fie ea o bucurie, un eveniment important, un moment greu din viata fiecaruia, dati frau liber imaginatiei si scrieti, impartasiti gandurile voastre. Feel free!